LOCUL ASCUNS La Polul Nord e locul meu ascuns, Unde îmbrac o haină de cristale Şi fiind lipsit de puncte cardinale Las toate gândurile care m-au pătruns Să se ascundă-n norii de zăpadă Şi-apoi să se întoarcă albe, bune Uitând că poate-ar vrea să se răzbune Pe clipele ce prinse-n ambuscadă Ţi s-au predat purtându-mă pe scut, Legat de ochii tăi, de glasul tău Ce-mi spune că sunt bun deşi sunt rău Şi ştiu că te-am rănit şi te-a durut. Aş vrea să lupt cu eul din oglindă Ce-mi dă să beau venin ascuns în miere La pieptul tău sculptat că la Venere Cu lanţ de Prometeu să mă cuprindă. Şi iarăşi fug la Polul Nord, departe Să-mi curăţ gândul, să-l albesc cu nea. M-am drăgostit cu cea mai caldă stea, A fost aievea sau a fost din carte?
sâmbătă, 31 mai 2025