Mâine va fi soare iar! Când soarele răsare, e ca o nouă provocare... iubirea îţi întinde mâna și te invită la plimbare... iar norii se retrag tăcuţi, când ploaia se ascunde după soare și-atunci visezi la noi romanţe, la noi răsărituri de soare şi culoare.... când gândurile se aştern tăcute, asemeni sentimentelor frumoase doar scrie-le pe toate-n rânduri și nu uita nici un moment din viaţă... viaţa e cu bucurii şi lacrimi, dar merită trăită, când norii grei se strâng la uşa ta, doar cugetă în tihnă... nu lăsa furtuni să-ţi frângă inima, soarele va răsări din nou pe strada ta... poate că nu e uşor să uiţi, să speri, să crezi, dar viaţa ce este fără speranţă?... fără iubire?... ar mai avea vreun sens? frumuseţea vine din inima ta... nu lăsa pe nimeni să-ţi schimbe frumuseţea din ea chiar şi-atunci când plângi, nu înseamnă că eşti slab, eşti umil, sensibil şi poate prea uman... unii oameni nu pricep, că viața e un dar, doar cei ce văd frumosul în tot, au cu adevărat un special har... poezia e o artă, dar mulţi nu o înţeleg, nu trebuie să cauţi sensuri printre rânduri, doar lasă-te vrăjit... lasă-ţi inima să zboare, mai aproape de soare, simte bucuria mângâierii tandre... iar când ploaia iar va curge în inima ta, doar gândește-te că mâine, va fi soare iar! -2014-