Marea se dezmorţeşte din iernat

Se dezmorţeşte marea din iernat
Mângâind coastele cu smaralde
Ce se dezgheaţ-acum treptat-treptat,
Lǎsȃnd loc primǎverii calde.

Simţi şi auzi cum aripile bat
Deasupra mǎrii, din ce ȋn ce mai jos,
Se dezmorţeşte marea din iernat
Punându-şi, iatǎ, un veşmânt frumos.

Vedea-vom din nou lume pe plajǎ,
Copii ridica-vor iarǎşi vrun palat
Cǎ,na, Doamne, bun eşti, şi ne-ai iertat,
Dȃndu-ne clipa de dor şi vrajǎ,
Marea dezmorţind-o din iernat.