Melancolia nopților de mai

- E scurtă viața, nu știi când se duce,
Întortocheată ca un labirint,
Te-ncercă zilnic (dai de o răscruce
La orice pas), adesea i-aș da print.

Nu știi prin ce cotloane sunt ascunse
Comorile bătrânilor pirați,
Sub ce mistere vechi și nepătrunse
Descoperi mari iubiri, ce cruciați

Îți macină secundele cu spada
Și zilele ți le transformă-n nopți,
Că-ți vine uneori să faci rocada
Cu îngerii căzuți ori să-i adopți.

- Îmi scriu pe cer uimirile, dar cine
Mai are timp să-și poarte spre înalt
Privirea... Nicio umbră nu-mi reține
Căldura pe retina de asfalt.

Și viața e acum sau niciodată,
Apoi prin alte sfere hoinărim,
Eternitatea-n noi codificată
O reluăm de câte ori murim,

Dar nopțile lui mai, nebun parfumul
De tei îndrăgostit vor fi la fel,
Și-o să parcurgem pân' la capăt drumul
Gravat cu diamante pe inel.

Ioan Grigoraș &amp; Liliana Trif