- Îmi e atât de dor de tine-acum Iar Dumnezeu i-absent în astă seară, Ating uşor arcuşul de vioară Dar corzile i se prefac în scrum. Nu vrea să cânte - straniu dezacord - Cum nici eu fără tine nu mai ştiu De ce nu pot dormi, deşi-i târziu, Stau în fereastra gândului... spre nord. Mi-e-atât de dor de tine, uneori, Când Dumnezeu i-absent şi-i ţine locul Un serafim care aprinde focul Punând pe jar cutia cu scrisori. - Eu te doresc în orișice minut, Clepsidra mea e spartă fără tine Și simt numai nisip prin așternut, Secundele îmi par adulterine. Mi-ar place să te am în piept mereu, În sufletul ce azi e pianină, Să-mi colorezi cu stropi din curcubeu Și visele când îl atingi c-o mână. Tu ai aprins un foc și pui pe jar Dorințele, acum și mai nebune, Cât te iubesc încă nu ai habar, Poate-ntr-o zi voi reuși a-ți spune. Liliana Trif & Ioan Grigoraș Din volumul Ești poezia sufletului meu - Editura Rovimed Publishers Bacău - 2014