Misterul

Misterul
…
Ce-adâncă este viața și plină de mister,
Cât farmec ea așează pe-altarul frumuseții,
Dar tot ce ne cuprinde este născut de noi
Și-așa cum este gândul, plăpând și efemer,
Prin gândurile noastre dăm aspectul vieții,
Și-n noi e lumea asta și lumea de apoi!
…
Vastei realități, doar noi îi dăm culoare,
Și în puterea nostră e-ntregul viitor,
Cu-ncredere mutăm și muntele din loc,
Dumnezeu e unul, dar e prin fiecare,
Totu-i așa cum este, doar pentru privitor
Din pământ sau apă, din aer sau din foc!
…
Noi suntem într-o minte în timpul unui vis,
O minte uriașă ce doarme și visează,
În ea suntem cuprinși iar noi, cuprindem tot
În mintea noastră sunt și Iad și Paradis,
În noi e viitorul și tot ce mai urmează,
În noi e sfânt și demon, geniu și idiot!
…
Toate sunt în noi și noi suntem în toate
Și-n universul ăsta ce-l credem infinit,
Nou născuți fiind, venim pe lume goi,
Dar mai presus de viață și de moarte,
În vremea cea din urmă, când totul ia sfîrșit,
Vom retrăi misterul de-a ne-ntâlni cu noi!