Mov

E multă zăpadă pe drumuri de seară
Mi-frig de chemarea ce-n suflet o-aud,
În gânduri îmi ninge cu mov de vioară
Iar dorul de tine şi-acum mi-este crud.

Aud glasul mării ce-mi spune din unde
Că arde iubirea şi-n zări şi-n ghioc,
Că ea este-acolo cu gând să-mi inunde
Privirea aprinsă cu muguri de foc.

Mă zbucium în gânduri din gerul iernatic
Chemarea-i un vis ce nu mai aşteaptă,
Cum timpul ce trece devine hieratic,
Petale de paşi spre mov se îndreaptă.

Voi frige cuvântul pe nea purpurie
Prin pleoapele tale voi fi ca un vânt,
Iubire voi arde cu blândă furie
Şi voi adormi pe doiniţa din cânt.

03.01.2019