nu mai pot reface călătoria până la tine dar mi-aș fi dorit a înfiripa intensitatea ei recompusă dintr-un demult chiar dacă nu știu ce ai devenit între timp poate altă îndoială în sufletul cuiva sau altă nuanță a pervertirii eu nu pot judeca faptul că ne-am întâmplat într-o pereche și prefer asurzitoarea nemișcare a cuvintelor în locul întrebărilor mute și te-aș atinge cu foșnetul frunzelor doar dacă mi-ai veni din copilărie iar în timp ce universul tău se dilată în pupile de pasăre mă întreb himeric, cum să-mi întind timpanul de la nord la sud să-mi pot auzi mai acut gândul până la tine?