Revii ades pe țărmul unde marea, cu valuri tainice, mângâietoare, alintă stânci a căror nemișcare, e-o rugă înspre cer, voind salvarea. Același loc, adăpostit de-o stâncă, te-atrage înspre el ca într-o vrajă ce te conduce dincolo de plajă, spre liniștea ascunsă și adâncă. Fiica mării ești, născută-n ape, crescută pe talazuri, printre spume, în mări uitate-n margine de lume, venită-n noaptea sacră să se-adape din fructele iubirii neștiute decât de cei ca tine, fii Lunii, voi, descendenți de seamă ai minunii ce s-a-ntâmplat în vremile trecute când Soarele, îndrăgostit de Lună, a reușit aici să o iubească, luînd înfățișare omenească, uitând, în noaptea-ceea să apună.
sâmbătă, 31 mai 2025