- Ce nopți de mai am petrecut odată, Când coboram cu buzele pe sâni Sub dunele fierbinţi, de ciocolată Și te lăsam, iubito, să îngâni Privighetoarea mică din Dumbravă, Să te transformi în lotus și să-ți culci Petalele deschise în otavă... Ce nopți de vrajă, ce minute dulci, Ne îmbătau salcâmii cu parfumul Ameţitor de dulce şi-aş fi stat Pierdut în basm, urmând alene drumul Ce trece din ispită în păcat. - E-o seară verde ca şi cum grădina Şi-ar suspenda lianele de cer, Mi-e dor să-mi uzi cu sânge rădăcina, Tulpinii mele să-i mai fi străjer Măcar o noapte. Spune-mi că se poate Să retrăim poveştile lui mai Când teii ne-au fost martori... Ce păcate Copilăreşti, cu vise mă legai De pomi, iar gura ta iscoditoare Mi-aluneca pe umeri şi pe sâni, Cât de intens, cu câtă disperare Mi-aş fi dorit secunda s-o amâni. Ioan Grigoraș & Liliana Trif