Nu închide Doamne, Uşa Mântuirii

Nu închide Doamne, Uşa Mântuirii,
Nu lua din inimi Duhul Tau cel Sfânt.
Lasă-ne în suflet fiorul Iubirii,
Lângă noi păşeşte, pe acest pământ.

Nu lăsa ca cel rău, fraţii să-i dezbine,
Isuse, ne-adună la Imaşuri verzi,
Chiar dacă vreodată nu suntem ca Tine
sfinţi şi fără pată! Tu, o, Doamne, vezi!

Azi venim să-ţi cerem milă şi iertare
Căci a Ta iubire noi am părăsit...
Ne-am hrănit din lume cu ierburi amare...
Nu avem putere.. Duhu-i ostenit!

Nu închide Doamne, Uşa Mântuirii,
Când în jurul nostru sunt atâţia mii,
Ce nu-Ţi cunosc ziua... Clipa revenirii
Din cerul albastru, spre a izbăvi!

Nu cunosc nici Jertfa,nici Iubirea Sfântă
ce s-a frânt pe cruce în dureri şi chin..
Le-ai şterge păcatul, ar scăpa de-osândă,
De-ar veni la Tine cu plâns şi suspin!

Nu închide Doamne, Uşa Mântuirii
în grădina aceasta care e pământ,
Fă că să-nflorească iarăşi trandafirii,
Şi adu-i la Viaţă din al lor mormânt.

Nu închide Doamne, Uşa Mântuirii,
Nu lua din inimi Duhul Tău cel Sfânt...
Dă-ne iarăşi Harul.. Flacăra Iubirii:
Le-om purta în suflet, oriunde.. oricând.

01.11.2020