O Mamă bună

O Mamă bună !

Era o zi ploioasă cu cerul de aramă
Iar eu răpus de gânduri, în cameră la geam,
Cuprins de nostalgie si cu privirea calmă
Am observat de-odată o pasăre pe-un ram.

Cu-aripile întinse tăia ușor înaltul 
Zbura după crenguțe si le-aduna în cioc,
Si-apoi cu mare grija le împleti dealatul
Iar pentru fiecare, ea le găsea un loc.

În cuibul de pe ramuri se așeză în grabă
Cu trupul cât o palmă micuță de copil,
Si ciugulea flămândă din paie câte-o boabă
Iar eu de la fereastră o urmăream umil.

Și-n nopțile cu lună, ea se uita spre stele
Iar vântul printre ramuri o mângâia ușor,
Privea îndepărtare cu ochii de mărgele
De cerul fără margini, i se făcuse dor.

Si noaptea-ntunecoasa parcă se rupe-n două
Pe bolta se arată luceferi călători,
Dar dragostea de mama veghează peste ouă
Din care o să iasă frumoșii puisori.

În cuibul de pe ramuri așteaptă cu răbdare
Si iată că din ouă apare primul pui,
Iar pasărea tăcută privește cu ardoare
Găsindu-si împlinirea o clipă-n ochii lui.

Atâtea luni de zile prin ploaie si furtună
A îndurat si foame dar n-a fost în zadar,
-Si-am înțeles ce-nseamnă să ai o mamă bună
( De astăzi pentru mine e cel mai mare dar )

De M Horlaci