Părinți cu copii bătrâni Ne bucurăm c-avem părinți, Ne mai simțim și noi copii, Părinți cu copiii cărunți Ne par abstracte fantezii. Și ne privesc părinții-n ochi, Parcă ne ceartă că-i urmăm, Ar spune vorbe de deochi Pe bătrânețe s-o blamăm. Bătrânețe impostoare! Te joci cu tinerețea lor! Știi că-n viață totul moare! Să dăm noi ani copiilor. Și rău îi doare pe părinți, Când vad că și copiii mor, Când se înalță sus la sfinți Prea repede-naintea lor. Iubiți-vă părinți copiii, Că sunt ei tineri ori bătrâni, Iubirea lor, în ziua nunții Pe frunte-și pune cununii. Autor: Gabriel Stănciulescu