În armonii cu zările pictate Mă prind de nori şi mă aşez în mine, La umbra vechilor iubiri furate Sorb amintiri şi scriu pe foi marine. Mă scald timid în picături de rouă, Sunt un hoinar cu stele prinse-n plete, Cănd peste gânduri din cuvinte-mi plouă M-ascund în ochii mării pe-ndelete. Şi intru-adânc în tara mea de visuri Acolo unde sunt împins de valuri Săpând adânc în suflet şi surâsuri Mă-ngrop în vânt şi curg în idealuri. Şi-n noapte când auzul nu m-aude Când florile stau oable în furtună, Pe jar de gând iubirea îmi surâde Şi-mi dă fiori cu furie nebună.