Pastel de Iunie La adierea tandră, a zefirului suflând Se mişcă-n glie câmpurile de smarald, Ca valurile mării argintii în timpul cald În unduirea lentă, a lanurilor legănând. Şi-n dimineţi cu cer senin, strălucitor, E-atât de fascinantă şi frumoasă glia Când te mişcă pân-la lacrimi ciocârlia, Cu imnul ei ce-l urcă-n sus, răscolitor! Ţi-e inima trezită, la trilurile ei duioase Ca un omagiu dimineaţa Celui Creator, Ce-n harul Său cel scump şi îndurător Belşug revarsă din câmpiile mănoase. Pentru comori de bunătăţi prin dăruire Ce an de an tot cresc sub grija-I mare, În haru-I sfânt, ne-arată binecuvântare Manifestându-Şi către noi a Sa iubire! Flavius Laurian Duverna