Lângă Someș prin luncuță O mândruță se preumblă Ascultând o vrăbiuță Care i se zbate-n tâmplă... Vrăbiuța-i ciripește: Cip-cirip-uri de amor Despre dragul ce-l iubește Și-i răsfiră tainic dor... Lunca prinde iarăși viață Printre unde de lumină Ce răzbat prin dimineață Și destramă ceața fină. Sloiuri reci se strâng în zare, Someșul e pod de gheață; Iarna toarce în fuioare Zâmbind alb prin strungăreață... .................................. Drăguțul codri colindă, Gândul la mândruță-i zboară; În a sufletului oglindă Draga lui îl împresoară... Pașii-i prin zăpadă apasă Lăsând urme trecătoare Pe poteca către casă Unde îl așteaptă o floare... Cristalini din cetini dalbe Țurțuri plâng mărgăritare Alintându-se în salbe Care strălucesc sub soare. Sloiuri se tot strâng pe Someș, Apa într-un târziu să-i scurgă... Timpul însă curge leneș Până la mândră să ajungă... 14.02.2017 Revizuit: 22.03.2019
sâmbătă, 31 mai 2025