Pe alei Atâta timp, atâta toamnă, un zbor de frunze ofilite, pe-alei pustii şi rătăcite, la visări târzii ne-ndeamnă. Atâtea ploi, atâţia picuri, un vânt de toamnă rece, prin vaduri vor să-nece, o parte din nimicuri. Atâţia ani, atâta vreme, cu un ecou pornit de vânt, se-aştern covoare pe pământ, din frunzele poeme.
miercuri, 16 iulie 2025