Pe forme plate,nesfârșite, Ce-n iluzorii-a lor chemări sunt unde vagi și negrăite, E umbra mea incovoiată,gânditor. E static tot ce mi se-ntpîmplă, caci eu incerc ascetic, Sa contemplez cu pleoapa, Iar umbra mea ce mă ispită, Contemplativ își indreaptă fața, Spre forme vagi,nedefinite. Sub pasul meu se scurg acum mileni, Dar perindația mea, nu știu , De-i pe-un deșert ori vre-o faleză, Caci ochii mei văd doar lumini , Și umbra mea se naște înc-o data. ............................................................. Și nu mai știu de-s viu ori fiinta nenăscută.