Căderi de noi zărite-n clarobscurul din colţul străzii fără trecători lumina zace la fereşti bolnavă anemică de frig şi de nevoi Un cor de Iele peste ape sumbre mai tulbură gândirea unui mag un pumn de sfinţi democraţii de umbre la colţul străzii împletesc şirag Şi timpul se chirceşte prin noroaie cu ochelari de cal verzui candrii şi se frământă vânătă greoaie o mână de colivă-n foi de vii.