Liniștea de sanctuare gotice arcade-nșiră nesfârșitelor culoare. Printre carstice caverne, lungi fascicule de soare iscodesc picturi celebre. Nișele își lasă umbre - piedestaluri înclinate - peste mozaicul rece. O fierbinte boare trece peste chipuri puse-n ramă. Bolta e un lac de gheață presărat cu-acvamarine, și muzeul subteranei parcă prinde iarăși viață, năzărind peneluri fine. Prin fereastra hologramei, se-aud urlete de fiară: Guernica-și picteaz,-afară, ultimele respirații. Persistențe de memorii își topesc stelare timpuri în oceanele de plasmă, iar tăceri de ceasuri albe par deșerturi efemere. Zvâcnetul umanității își închide pleoapa. Moare. Și trec nevăzute ere... Soarele lucind albastru - ca și muribunde sfere - își pătrunde prin firide raze reci și austere. Un mamut cu ochi magnetici stă privind, în sanctuare, la picturile rupestre: urme sângerii, palmare; zvârcolirea anacondei și explozii nucleare - peste zâmbetul Giocondei...
sâmbătă, 31 mai 2025