Trandafirii erau cândva măceșii Cu spini, dar fără de miros, Cu sânge, apoi, botezați miraculos... Tu înflorești ca ei și ca cireșii! Rochia cu petale-ți cuprinde armonios Sânii moi ca două mere coapte Și trup de zână...dezvelit in noapte Și-n mintea mea de păcătos Bărbos, spinos ca un măceș, Păcătos ce-ți jură-n șoapte, Nu voi spulbera petalele la noapte, Rog Primăvara facă-m-ar cireș! Barba mea înțeapă ca măceșii Sânii tăi ca doua mere coapte, Fă cumine in astă noapte... Ce face primăvara cu cireșii!