Toamnă sângerie-n clipe de apus, Cine-ți șterge ție lacrima din zile Ce-ți înfrigurează tot ce nu ai spus Și-ți prefac obrajii-n roșul din argile? Care cer îți șterge norii de pe frunte Și îți amintește ploile ce-ai scris Peste munți ce-și poartă pletele cărunte Înspre veșnicia ce li s-a deschis? Ai venit în zorii ce priveau cum vara Își târăște pașii ultimului cânt Înspre orizonturi care-i duc povara Zilei de pe urmă, cu al ei frământ. Lacrimile tale i-au udat plecarea, Dar, cu mâini de vânturi și cu gânduri reci, I-ai luat puterea și apăsătoarea Grijă pentru roade-n care azi petreci. Va veni și rândul zilelor de toamnă Să se piardă-n clipa când un alt drumeț Va aduce gerul care te îndeamnă Să-nțelegi că viața are-un tainic preț.
vineri, 9 mai 2025