Poate primăvara blândă camuflează calmul haos ce-ţi umbrește ochii când spre mine vii așa de verde și încet parfumul ţi-l apropii. Poate vara care vine fără veste ca poștașul care-aduce plicuri, are-n traista ei și o poveste scrisă pentru tine să te bucuri. Dar poate mă înșel, și ești doar vântul toamnei alergând peste podgorii unde trec cântând la mandolină cântăreţii tristelor Bacovii. Poate fulgii iernii ţi-or aduce-n taină pacea mistic cu miros de ger sărbătoarea, înflorata haină vieţii noastre care-i un mister. Și de anotimpurile toate vor surpa pe noi toţi norii voi cerși la zei încă o noapte să-ţi citesc în ochi, înalt, cocorii.