Un gând cam ştrengar mă pune pe jar Îmi cere sfielnic, cu glas şovăielnic Să rup o petală...încet ,cu migală, Iar visul cel trist să-l fac realist Să fie-o satiră, un bici ce răsfiră În loc de pumnale... metafore-n cale Ce-n rele năravuri, pierdute moravuri Ţintesc cu savoare ...petale de floare, Petale de vis...sub un dor încins Pornit din frunzare crescute pe mare Dar şi din ocean..ce se zbate-n van... Fără de habar, la tine-n pahar!