Presăratu-ţi-am petale Din a visului iubire, Dornic să aduc culoare Unei partituri umile. Ţi-am ţesut covor din ele Şi l-am aşezat în cale, Dar primit-am vorbe grele Din partea domniei tale. Mi-ai întors şi o privire Cu un straşnic înţeles, Uitând iute de iubire Şi petale, mai ales. Nu mi-ai spus decât atâta, Prin suspine înghiţite, Că-i târzie toată truda Cu petale ofilite. Îţi voi accepta morala Unui gest făcut tardiv. Poate chiat trecut-a vara Noastră, în definitiv...