„Cândva, am fost şi eu în marginea unui deşert. Am înţeles atunci că nimic nu se poate clădi pe nisipul care a curs din clepsidră.” Octavian Paler - Mă răzvrătesc absurd, imaginar, Pe timpul ce-n absenţa ta se-ntinde, Imponderabil peste minutar, S-adoarmă trist... Azi ninge în colinde, Pe cubice planete de granit Cu sateliţi nostalgici cuadratură, Iar eu, în orizontul meu finit, Aştern pe foi de gând un pumn de zgură Şi te revendic dulce sau amar, Organizez un miting de protest, Mă răzvrătesc absurd, imaginar, Când timpul fără tine îl contest. - Păstrez în buzunarul unui gând Secundele în care-am fost cu tine Și gust din ele nopți întregi, la rând, Stropi din povestea noastră ce conține Dimensiunea dintr-un răsărit Și praf de stele-nveșmântat în rouă Din anotimpu-n care te-am găsit Și te-am purtat pe brațele-amândouă. Azi, dacă fac un miting de protest Și te revendic pentru totdeauna, Provoc clepsidra printr-un manifest, Eternităţi îi cer o mie una. Liliana Trif & Ioan Grigoraș