Râde în geană lumina
luni, 23 iunie 2025
*se spală în mine dimineață comună*   

mă așez dimineața în rama zilei 
smerenia 
îmbracă armura de luptă
curbez arcul pupilei torsiunea acestui sfârșit de viziune
e maximă
săgeata canibală e gata să-nghită orizonturi
curcubeie și fulgere
iubiri 
mortificări 
oameni fluturi
(oamenii molie îi las pentru mai târziu
să mai dospească abisul din ei)    
focalizez un spațiu cât mai rotund în care
să încapă trupele de asalt
(cele de apărare au un efectiv incomplet drept care
le-am trecut în rezervă)
și deschid noi fronturi după ce visele 
au săpat tranșee până la focurile subpământului
și le-au pietruit cu aștrii de conjuctură
(chiar de cele vechi 
încă n-au scos din țest rumenită 
pâinea de-mpărtășanie)
preventiv
dau în scris 
că mă voi întoarce acasă  
sub/pe scut de lumină

și trag prima salvă de tun 

bucuria sparge cupola de ceață

lumea
lumea își privește uimită miracolul
în mine