Recurs

Primit-am azi sentinţa 
Şi-s vinovat desigur
Că te-am iubit în taină,
Cât nu mi-a fost permis,
Acum aştept răspunsul 
Completului din tine, 
Căci vreau să ştiu, recursul
Dacă mi-a fost adms.

N-accept sentinţa ta;
Tu nu ai înţeles
Că-n lacrima iubirii
Dansează albi hulubi,
Te-ai revărsat spre altul
Ce nu te-a vrut pe tine
Acum până şi noaptea
Ţi-e plină de incubi.

Iar doruri... câte doruri
Îmi înfăşoară gândul 
Şi-mi împletesc regretul
Cu-a nopţilor petale,
Nici luna nu mai doarme
E treză chiar şi ziua
Şi ne aşteaptă-ntruna
Pe-a cerului ei cale.

Acum, pierdut de tine ,
Prin cântece te caut
Şi în privirea florilor 
Pe unde te-ascundeai,
Sau printre răsărituri
Cu cerul prins în valuri
Unde în zorii veseli
În versuri te scăldai.

Acceptă c-ai greşit
Şi-ai înclinat balanţa
Spre freamătul din tine
Ce n-a putut alege,
Eu îţi trimit degrabă
Bucăţi de-alean şi suflet
Şi un recurs pornit
Din a iubirii lege. 

Rejudecă-mi tăcerea,
Acordă-i circumstanţe
Ascultă-i şi pe martori
Din lacrimile-mi seci,
Întreabă universul,
Luceafărul şi luna
De ce gându-mi nu doarme
Şi-i plin de lilieci.