Refuz extazul dragostei

Refuz extazul dragostei ce lasă
În urmă numai lacrimi şi dureri
Prefer mirosul pâinii de acasă
În locul prefăcutei mângâieri.

Nu voi ceda tentaţiei ce-aduce
Un paradis atât de efemer;
Prefer un trai curat, prefer o cruce,
O vieţuire limpede prefer.

Nu-mi vând lui Eros visele şi trupul
Spre a muri încet, spiritual,
Nu-nchei vreun armistiţiu cu lupul,
Nici cu vreun alt sălbatic animal.

Rămâi cu bine-n ape reci , sirena
Mă bucur, totuşi, că te-am întâlnit.
N-am să-ţi mai port a gândurilor trenă,
Eu plec. La revedere. Sunt grăbit.

Am să te-aşez în tirul rugii mele
Şi-am să te ţin acolo zi de zi
Până ce focul infinitei stele
În piept pe veci ţi se va cuibări.