Strângând cenușă între dinți Cerurile plâng de tine, Țară română fără sfinți Dar vie între ruine. Rana ta ne este cruce Și păsările fără cioc Pică frânte la răscruce Căci viața noastră-i iarmaroc. Dulcea noastră Românie Ce îți plângi pruncii din fașă Boala să nu te mânie Luptă să învingi trufașă. Lași îți suntem între aripi Că te plângem ne prefacem În hotarele de patimi, Ce-au strâns bunii, noi desfacem. Iartă-ne, de poți, și mâine, Că răni îți lingem trădători Și cu dinți ascunși în pâine, Țara mea de dor, să nu mori!
sâmbătă, 31 mai 2025