Rugăciune pentru Copilărie

RUGĂCIUNE PENTRU COPILĂRIE

Doamne, Te rog, de-ai putea să faci
și pentru mine o minune,
să mă duci la anii cei mai dragi,
te-aș venera în rugăciune!

Pentru o zi de-aș mai fi copil,
să zburd la joacă fără grijă,
aș lăsa-n timp, destin ostil
ce-a uneltit să fiu învinsă. 

Mai dă-mi vremea copilăriei, 
să lupt cum atunci nu am putut!
Aș rupe lanțul nostalgiei, 
de-aș redobândi timpul pierdut. 

Să pot avea doar griji de școală, 
pe părinți și dascăli să-i ascult, 
peste vremuri m-aș face scară
spre al copilăriei tumult.

Nu mi-aș dori să am jucării,
mai plăcută de-a-mi face viață, 
ci mai multe cărți să pot citi
în timpul liber și-n vacanță.

Că nu-și dorește să se joace
copilul, când e nefericit.
Mai bucuros îl poate face
cartea cu personaj îndrăgit.

Aș vrea să uit griji de părinte,
ce nu-mi dau pace, zi și noapte.
Deși multe nu-s auzite
din ale sufletului șoapte. 

Să nu știu de cruci și morminte,
unde strămoșii au dispărut
și să am prin rugăciuni sfinte,
ce-n copilărie n-am avut.

Dar tot ce-am dorit, va rămâne
pecetluit de năzuință
într-o absurdă rugăciune, 
că două vieți nu-i cu putință!

Maria Filipoiu - poet, eseist, jurnalist 
București - România