Să nu-mi spui adio

Să nu-mi spui adio                                  

Tu ai plecat pe drumul tău,           
Cu lacrimi între gene,                     
Și am știut că va fi rău                    
Fără sângele din vene.                    

Eram convins că te rănesc,             
Iar eu voi fi perdantul,                   
Dar nu mai pot să te iubesc            
Când te gândești la altul.             

Și nu odată s-a-ntâmplat                
Să fii pierdută-n gânduri                
Știam atunci sau am aflat...               
Citisem printre rânduri;               

Că vin vremuri mai urâte,              
Că pierdem din iubire,                     
Și-ntre vise mohorâte                       
Pândește-o despărțire.                     

Aș vrea să ai ce ți-ai dorit,               
Visul împlinit cu brio,                      
Iubirea omului sortit,                        
Dar să nu-mi spui Adio!                  

Autor:  Gabriel Stănciulescu