Să Zbor...

Să zbor...

Să zbor aşa, mai sus de stele
Mai sus de cerul plin de sori -
Cu-a sale splendide splendori,
Ce vreau s-ajung până la ele
E dorul scump, al vieţii mele!

În somn de multe ori visat-am
Că zbor tăcut de-asupra lumii
Peste blestemul greu al humii,
Şi-n timp ce toate le-admiram
Ca fulgu-n vânt, mă deplasam.

Şi-aşa de dulce, mi-era zborul
Când spre-nălţimi mă ridicam!
N-aveam aripi, dar când voiam
Voinţa-mi împlinea tot dorul -
Aveam în dreapta Salvatorul!

Extaziat, că-n zbor pot şi-altfel
Să privesc viaţa cea terestră
Prin prisma sorţii, ce-i funestă, 
Privind la Domnul Sfânt Model
Credinţa-mi creşte-al vieţii ţel:

Că prin Hristos, al vieţii Domn
După cum scris este-n Cuvânt,
Se va-mplini - prin Duhul Sfânt
Nu-n stări de veghe şi nesomn
Ci-aşa de simplu ca prin somn!

Zburând spre cerul... înstelat
Se va-mplini, zburarea odată -
Fiind ce mai scumpă răsplată,
Prin harul sfânt, ce mi s-a dat
Un dar frumos, de mult visat!

Flavius Laurian Duverna
18 august 2015