SĂLBĂTICIE

Ziduri în grădini din Rai am construit,

Am îngrădit inima:

Animal sălbatic şi frumos.

Frumos ca un soare gol,

Ca o junglă arzând,

Ca un mut ţipând.

Închide-o în cuşcă,

Şi arunc-o-n ape-nvolburate.

Vâneaz-o! Prinde-o!

N-o lăsa să mai iubească!

Miros de inimă frântă

Vine din însângeratul asfinţit.

Simt în piep o şoaptă scurtă,

Dar lupii-n pădure au amuţit!

Şoapta piere,

Ei tac...

Prinde inima şi du-o la circ,

Animal vesel doar în colorit,

Să nu-i vezi nicio rană

Sau dorul de casă.

Animal sălbatic, inima,

Cu ochii de argint,

Ce om, ce călător,

Prizonier a rămas când ai privit?

Ştiai că te-a ucis?