Să-ți gust sărutul, să mă îmbăt de tine

Să-ți gust sărutul, să mă îmbăt de tine  

Uit greu vraja nopților duioase,                   
Trăirile novicelor iubiri,                                 
Dar vreau să uit fricile rămase                      
Și tristețile ascunse-n despărțiri.                   

Anii au fugit și am strâns din dinți,             
Crezând ades, mă amăgeam din nou,          
Mă-ncurajam și mă rugam la sfinți               
Să îmi trimită-n suflet un cadou.                   

Au fost dorințe, vagi speranțe seci,               
Primeam cadouri doar de la părinți,             
Am hoinărit haihui printre poteci                  
Cutreierate-n anii mei cărunți.                       

Îmi este greu să cred c-ai apărut,                  
Printre încercări trăite-n taină                        
Dorința s-a împlinit,... tu m-ai vrut!              
Și îmi ești aproape, ca o haină.                       

Am căpătat mai mult decât speram,              
Simțeam că și vremea noastră vine,                          
Să-ți gust sărutul, adesea-mi doream,             
Din licoarea lui, să mă-mbăt de tine.            

Autor: Gabriel Stănciulescu