Scaiul Peste apă un scaiete, legănat uşor de vânt strălucea, scāldat de soare lângă malul de pământ şi părea a fi o floare ce striga că-i este sete. Fiecare val de apă, în zadar se ridica spre ciulinu-nghimpoşat! Vântul, parcă despica fiecare val mişcat şi ciulinul, nestropit în mişcare, scapă. Strălucea în soare, galben, legănatul scai-mărunt, învelit ca-ntr-o mantie de lumina ce-a căzut şi părea ca o făclie, pe un minunat desen, de copil îngândurat, ce o floare a visat.
sâmbătă, 31 mai 2025