Se sparge lumea în bucăţi, Nimic nu mai rezistă; Sunt peste tot, de sânge, bălţi Şi veselia-i tristă... Încep războaie peste tot Şi, chiar de se termină, Rămâne-n urmă totul mort. Şi toţi avem o vină! Prezicerile se-mplinesc Cu-a noastră contribuţie Şi totul pare nebunesc... Dar este o soluţie! Soluţia nu e pentru toţi, Ci pentru fiecare - Tu, individ, poţi să te scoţi Din groaznica pierzare! Căci fiecare dintre noi Putem să ne opunem Acestui curs ca un puhoi, Chiar fără să-l răpunem. Pare absurd, dar nu-i aşa - Salvarea-i personală: Din tren să sari, căci vei cădea Spre noaptea abisală! De te salvezi, tu vei privi Ca-n cartea de istorie La negura din care vii, Încununat de glorie. Nu te lăsa nicicum învins De tristul mers vizibil Al lumii ce-aproape s-a stins - De vrei, eşti invincibil! De vezi păcate împrejur, Tu nu fi-n rândul lumii, Rămâi cât poţi fără cusur - Păcatu-l fac nebunii! Plăceri şirete de-ţi dau ghes, Întoarce-le-al tău spate - Nu în plăceri găseşti progres, Ci în virtuţi curate! Şi doar credinţa-n Dumnezeu Drept pavăză îţi este, Căci fără El orice e greu Şi cazi fără de veste. Nu te lăsa ademenit Să-ţi dai îndreptăţire Atunci când vezi că ai greşit, Căci asta-i amăgire! Şi de vei sta în lume drept, Atunci ea chiar de-ar trece, Fiind între oameni înţelept, Domnul te va alege. Vei fi sămânţă-n pământ nou, Rodind de-a ta credinţă, Facându-ţi sufletul erou Şi luând din nou fiinţă.