Secundele nopții Să nu lași iubito să treacă-o secundă Fără să-mi dai din privirea ta verde, Ajută-mi privirea de ochii-ți flămândă, În tăcerea ei lungă, să te dezmierde! Mângâie-mi fruntea cu palma ta moale, Așează-ți capul încet, pe-al meu piept, Să nu las să treacă secundele, goale, Să te mângâi cu drag și răbdător să aștept! Să lăsăm de cu seară draperia-ntr-o parte Când luna ne bate încetișor în fereastră, Să privească discret în camera noastră, Cum umplem cu noi, secundele toate! Să petrecem așa, noapte de noapte Până când somnul te cuprinde, ușor, Să se umple din noi secundele toate, Cu aceleași trăiri, cu același fior!
sâmbătă, 31 mai 2025