Lacrimă de perlă albă Cad din iarna friguroasă Şi în drumul rece, gri, M-am prins uşurel de-o creangă Goală, tristă, împietrită. Şi ca mine, mii atârnă Lacrimi de cristal din cer, Reci, dar limpezi, luminoase, Ce anunţă un mister De vibraţie şi-un tremur Ce porneşte din pământ Urcă-n sevă prin copaci Şi împrăştie-n văzduh Prin cântat de păsărele, Nu ştiu ce... Dar mă desprinde De pe creangă şi ajung La pământ şi vai! Cum din albă, sclipitoare, Sunt noroi şi neagră? Doare! Simt în mine-o transformare, Un miracol şi un freamăt. În, şi prin, şi lângă mine, Simt că-i viaţă... Primăvară!
sâmbătă, 31 mai 2025