Știu, fără ca să pricep

Știu, fără ca s-o pricep, Treimea
Și pe Ea viața îmi așez,
Cum îmi cred, cu toată adâncimea,
Inima, pe care nu mi-o văz:

Tainica, neistovita ei lucrare
Într-o rană mi s-a-mpărtășit:
Rodnicul de viață fără încetare
Sânge, în trei fețe, dar nedespărțit...luni, 19 aprilie 1954, București