Prǎfuite gânduri Sure Se iţesc pe dupǎ Doruri Ţinând hangul Armoniei Ce se pierde printre Coruri Ce aghesmuiesc Nevoia Prǎbuşirii în Pudoare Şi a suferinţei Albe Pe-a nimicului Splendoare. Înecat în obiecte Fǎrǎ ochi şi fǎrǎ Taine, Ca o dulcinee Rarǎ Printre preţioase Haine. Nu respir vǎzduhul Verde În colţ de Singurǎtate Ca o blândǎ Consolare Cǎ eroarea Mǎ va bate. Suferinţa-n devenire Este-o purǎ Înşelǎciune Nemiloasǎ şi îngustǎ Ce mǎ-ncurcǎ-n rugǎciune, Arǎtând puţinul Lumii Chiar cu fundǎtura-i Rarǎ În care trǎiesc Neantul Ca pe trista mea Povarǎ.
sâmbătă, 31 mai 2025