Sălbatica simţire a inimii mă cere să-ţi fiu eu jertfa iubirii ce te strigă cu glas de tunet ca-n prima zi a lumii când cerul şi pamantul s-au războit în clipă cand arderea genezei ne-a prins pe amândoi cu braţe-nşelătoare în lanţul efemer uitând de veşnicie ne-am rătăcit de noi pentru-o eternitate pustie şi târzie sunt cea care te strigă!