Corcoduș crescut pe coastă, M-a prins dorul de nevastă, M-a prins dorul deodată De nevasta mea plecată. S-a dus în Italia, Nu mai știu nimic de ea. Spune-mi și tu, corcoduș, Ce să mai fac eu acuș? Am un an de când sunt solo. Ce-o fi făcând ea acolo? Nu cred că o duce bine, Dacă nu e lângă mine. Unii amici îmi zâmbesc, Alții mă compătimesc. Sunt și dame ce mă vor Prins în farmecele lor, Dar eu stau ca prostu-acasă, Cu celularul pe masă Și mai sper într-o minune: Poate-poate o să sune. De ce nu-mi dă niciun bip? Poate și-a găsit un tip? Doamne, ce-mi mai vine-n minte!... Nu se poate, e cuminte. Totuși, e un an de când Nu mi-a scris măcar un rând. Corcoduș, pica-ți-ar poama, Zău că-mi vine să-mi fac seama!