TE MAI IUBESC

TE MAI IUBESC

Ploaia loveşte torenţial în burg.
E cerul doar o mare suspendată
Voind să cadă pe pământ deodată.

Şuvoaie albe în rigole curg.
În goană trece vântul pe trotuare.
O mare sus şi jos o altă mare.

Şi fiecare picătură, în cădere
Loveste-ntai în nervii mei întinşi.
De tine ochii mei au fost învinşi!

M-ai capturat, sălbatică durere!
De ce să lupt? Revolta mi-e trucată.
Te mai iubesc făptură minunată!