*anotimpuri licitate sub mască* întorc o frunză lumea apune în socluri crăpate bucăţi de frumuseţe rebutată carnea mâlește de aștri nimeni n-a licitat nepreţuirea din ea fragmentată nu e vandabil un crepuscul care îţi fură sufletul şi ţi-l dilată nemurirea are oglinda ciobită oare ce poţi face cu ea? întorc frunza şi las moartea să mă nască întreagă…
sâmbătă, 31 mai 2025