Toamnă târzie

Dimineața-n brumă
Și-n reflux de Lună,
Ceața zarea curmă
Cu tăceri s-adună.

Fără de putere
Ceru-n paranteze...
Cine să mai spere?
Cine să viseze?

Timpuri din veliște
Presărate-n cale
Și un cârd de gâște
Care ninge jale.
Victor Bragagiu