Trezire

Odihna mi-o caut , în părul tău noapte!...
Vreau flacăra minții la foc pâlpâit,
Vreau gândul , o frunză ce nu se mai zbate,
Vreau sufletul ,  apă de lac liniștit!
-Resfiră tu, noapte , o șuviță bogată
Pe roata de suliți crescândă în zori,
Amână asediul de gânduri ce poartă
Pe cerul din suflet , doar ploaie și nori!
Din somnul ca vinul mai vreau înc-o gură!...
Dar timpul întoarce o filă nouă,
Am pleoapa deschisă și ochii-mi adună
Durerile lumii dospite în rouă.
Aștept ca lumina ce mână destinul
Să cadă pe roua din lacrima lumii,
Aștept , de cu zori, să coboare Divinul,
S-aducă plinire de fapt,rugăciunii.
Căci faptele zilei sunt vreascuri ce-ncheagă
O roată ce-nvârte destinul de foc,
O roată-i lumina din inimi ce leagă
Pe om cu Divinu-n inel , la un loc...