UITAREA Dac-ai ști dorul, ardoarea, ai vedea chiar și urmarea, că mă ofilesc ca floarea. Frate acum cu depărtarea, tu n-ai cum s-auzi chemarea, ce străbate toată zarea. Eu invoc chiar și uitarea, să vină cu detașarea, să-mi aducă alinarea. Doar uitarea e scăparea! Alexandrina Spânu - SPERANȚE