Se’nalță, născute din liniștea nopții, valuri de vise, în pace deplină, fulgi de speranțe în zbor spre lumină, balanțe de gânduri ce par echinopții. Se’nalță spre cer într-o rugă lăptoasă, amestec de alb și de nori cenușii, de doruri pierdute pe țărmuri pustii umbrite de aripi ce-n urmă le lasă. Sunt clipele zilei când anul se curmă, linii de ceață apar din decoruri, multe pierdute în zilele stoluri, dar toate o-așteaptă pe cea de pe urmă.
sâmbătă, 31 mai 2025