Inimi ce suspină Se aud din Cer, Sfinţii când se roagă - Preaînalt mister! Fluvii-nlăcrimate De-al nostru păcat Se scurg peste lume Trist şi ne-ncetat... Nu-nvăţăm nimica, Dar cu toţi simţim Că n-am fi în stare Fără sfinţi să fim. Mergem încontinuu Pe un drum greşit, Ştiind că Dreapta Cale Demult s-a ivit! Mai avem o şansă Doar până plecăm Din această viaţă Să ne îndreptăm. Nu ştim dacă mâine Vom mai exista, Deci să facem astăzi Ce om mai putea!